[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului Comrat constituie 23327 oameni, dintre care 46.91% - bărbaţi şi 53.09% - femei. Structura etnică a populaţiei oraşului este următoarea: 8.92% - moldoveni, 4.80 % - ucraineni, 7.33% - ruşi, 72.85% - găgăuzi, 4.56% - bulgari, 0.03% - evrei, 0.06% - polonezi, 0.46% - ţigani, 0.97% - alte etnii.

În orașul Comrat au fost înregistrate 7432 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Data primei atestări documentare a Comratului este incertă. Localitatea a apărut la hotarul secolelor XVIII şi XIX, iar în 1819 autorităţile ruse colonizau  satul cu bulgari şi alte naţionalităţi venite de peste Dunăre.

O statistică din anul 1827 atestă la Comrat 250 de familii de bulgari, 50 de familii de moldoveni, 2 familii de greci și 2 familii de ucraineni. În localitate fuseseră ridicate o biserică din piatră și una din lemn. În anul 1840 a fost construită Catedrala Sf.Ioan.  Din 1835 la Comrat își începe activitatea școala primară, una dintre primele școli sătești în Bugeac. Treptat localitatea crește și se transformă în tîrg. În anul 1882 în Comrat erau 523 de gospodării cu o populație de 6246 de locuitori.  Recensămîntul din anul 1897 înregistra la Comrat o populație de 8122 de locuitori.

După cel de al doilea război mondial, orășelul înregistrează ritmuri rapide de creștere. La Comrat se dezvoltă industria de prelucrare, cea vitivinicolă, alimentară, textilă, funcționează 10 organizații de construcție. În prezent orașul Comrat este centrul administrativ au Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia.

[în sus]Resurse naturale

Suprafața municipiului Comrat este de 16403 ha,  dintre care 10955 ha sînt terenuri cu destinație agricolă. Viile și livezile reprezintă 10% din terenurile agricole. Suprafața terenului intravilan este de 1.094 ha. Bazinele acvatice ocupă 288 ha (rîul Ialpug și rezervorul de apă Comrat).

[în sus]Economia locală

Potențialul economic al municipiului este reprezentat de întreprinderile care activează în domeniul prelucrării produselor agricole. Una din ramurile de bază ale economiei locale este cea vitivinicolă. Întreprinderea „ComratVin” S.A. cu 8 linii de producere are o capacitate de prelucrare de 17,6 mii tone de struguri. Întreprinderea produce pentru piața internă și pentru export 18 mărci de vinuri de calitate superioară: „Caberne-Sauvignon”, „Roșu de Comrat”, „Comratscoe”, „Cagor” etc.

Sistemul de comerț este format din 150 magazine și 2 piețe orășenești. În oraș activează filialele a 7 bănci comerciale, și a 2 companii de asigurare.

[în sus]Sfera socială

Sistemul educațional al municipiului cuprinde 6 instituții preșcolare, 8 școli medii de cultură generală, 3 licee, colegiul pedagogic și Universitatea de Stat din Comrat.

Instituțiile de cultură din municipiu sînt reprezentate de Palatul de cultură, biblioteca publică regională, biblioteca turcească „Atatiurk”, muzeul regional, galeria de artă, teatrul municipal, 2 formații  artistice.  Muzeul de studiere al ținutului dispune de colecții de exponate arheologice, etnografce, piese, imagini și informații legate de istoria locală. În oraș activează primul ansamblu profesionist găgăuz „Diuz-Ava”, care de aproape 20 de ani dezvoltă și promovează tradiția și cultura găgăuză în țară și peste hotarele ei.

Sistemul de ocrotire a sănătății este format din Spitalul central, centrul medicilor de familie, secția de urgență și centrul de medicină preventivă.